Profiluri de absolvenți

Vlad Odobescu

Jurnalist, Scena9

vlad_odobescu“Lucram liniștit într-o redacție de ziar și știam prea bine care-i treaba cu lumea: nu trebuia decât să mai pun câte-o întrebare și să transcriu răspunsul. Până când am aflat că un maghiar locuiește de câțiva ani în Ferentari și studiază comunitatea de acolo. Am aflat că ce face el se cheamă antropologie și că știința asta te ajută să te apropii de oameni și de-ale lor, să-i înțelegi fără a-i judeca și fără a-i îngrămădi sub titluri spectaculoase.

Am făcut interviul cu antropologul maghiar și am plecat spre redacție pus pe gânduri. Peste vreun an, aveam să plec din redacție. Am dat la Antropologie într-o perioadă în care încă îmi căutam locul. Câștigam timp cu tot felul de burse și mai ales încercam să înțeleg cu adevărat lumile prin care mă învârteam, fără a-mi găsi reperele și suflul. De-a lungul celor patru semestre, masterul a umplut goluri pe care înainte doar le intuiam în pregătirea mea, mi-a dat subiecte excelente de scris, mi-a oferit mentori și prieteni la care o să mă tot întorc.

Azi am pe desktop un folder “antropologie”, plin cu articole, fotografii din practică și teme de gândire. Port cu mine mai multe întrebări, zero răspunsuri de-a gata și e foarte bine că-i așa”.

Mihaela Țânțaș

Advertising Excellence Manager, Nestle Purina, Lausanne / Elveția

“MasteruMihaela Tantasl în Antropologie urma să fie programul acela pe care îl începi la câțiva ani distanță de primele studii și îl faci “pentru suflet” fără să aștepți să îți folosească neapărat și în cariera profesională. Aceasta a fost însă doar una din ideile pe care programul mi le-a demontat – metodele de cercetare deprinse și perspectiva nouă pe care mi le-a deschis s-au dovedit mult mai folositoare decât aș fi crezut vreodată în cariera pe care o începusem deja în domeniul comunicării și le-aș recomanda oricărui strategic planner”.

popanCosmin Popan

Doctorand, Lancaster University, UK și cercetător în cadrul proiectului Liveable Cities

“Petrecut într-o perioadă destul de tulbure, când nu prea mai știam încotro să o apuc profesional, Masterul în Antropologie mi-a redeschis pofta pentru ridicat întrebări și animat curiozități. Ca jurnalist ce activase într-o presă a anilor 2000, decimată tot mai tare de crize de tot felul, am uitat cât de bun mai e exercițiul ăsta. Masteratul mi-a redat încrederea că pot încă să mă ‘reinventez’ și, mai ales, că lucrurile care mă interesau în mod deosebit, mobilitățile alternative și bicicletele, nu sunt deloc niște utopii personale, ci domenii de cercetare importante în efortul de a construi o viitoare lume mai sustenabilă”.

Anadora MateiAnadora Matei

Arhitect la Manasc Isaac Architects, Edmonton, Canada

“La şcoală, am urmat două cursuri care dezbăteau felul cum spaţiul dat este folosit mai degrabă decât cum proiectezi un spaţiu pentru a fi folosit – spre exemplu, cum se strânge lumea în jurul celui care îşi repară maşina pe stradă, în faţa casei, şi cum se creează spaţiu public dezbătând diagnosticul fiarei. Cum magazinul din colţ întăreşte vecinătatea etc. Erau cursuri ponegrite de ceilalţi profesori care ne învăţau arhitectură “nobilă” – pentru că ele şi conţinutul lor “tulbură minţile arhitecţilor” – şi în ultimă instanţă mânjesc in culori necontrolate “jocul savant, corect şi magnific al volumelor reunite sub lumină” (definiţie aparţinând lui Le Corbusier). Şcoala s-a terminat şi mă temeam că va trebui să strâng acest minim de informaţii care îmi păreau atât de utile pentru “viaţa arhitecturală” ce mă aştepta, să le pun la o parte şi eventual să le mai scot din când în când sub formă de “ştiaţi că” şi atât. Am început aşadar să caut masterate în direcţia sociologiei, am google-it profesori şi am dat de Masterul de Antropologie. Eram puţin reticentă căci antropologia mă ducea cu gândul la tradiţii, iar eu le traduceam în “casa tradiţională”. Un interviu cu dl. Vintilă Mihăilescu găsit la repezeală diseca, lipsit de nostalgie, conceptul. Mi-a fost limpede – nu mă duceam să caut arhetipuri sociale aşa cum fusesem invăţată să le caut pe cele arhitecturale ci mai degrabă să inţeleg cum se construiesc (de data asta cultural, nu material) arhetipurile respective. Aş putea spune că antropologia mi-a dat lumea peste cap începând de la “nu mai există tradiţii pur și simplu” până la proprietatea asupra unui lucru (material sau abstract), proprietate înţeleasă diferit de culturi diferite. Desigur, au fost şi momente în care mă simţeam depăşită: când se făcea referinţă la unelte ale cercetării sociale mai puţin elementare (după mine). Noroc că masteratul sau profesorii încurajează socializarea după curs şi implicit discuţiile libere despre ce tocmai se discutase, ceea ce a ajutat la desluşirea misterelor. Masterul de Antropologie m-a făcut un arhitect mai deschis şi un om mai deschis”.

Lorin SterianJean Lorin Sterian

Curator lorgean theatre

“Am făcut Masterul de Antropologie la mai bine de 8 ani după ce terminasem o facultate care nu-mi oferise mai nimic. Pentru prima oară, am avut sentimentul că învăț ceva pentru mine și nu urmez o programă oarecare. Cu puține excepții nu m-am dus niciodată la școală ca să bifez prezențe. Cred că am avut parte și de o generație ok, sau poate că toate generațiile sunt ok. Mi-am transformat disertația într-o carte și practica într-un film documentar ceea ce înseamnă ori că sunt un om foarte pragmatic ori că mi s-a creat ocazia de a face lucruri care să rămână. Chiar dacă nici acum nu știu să explic diferența dintre structuralism și funcționalism, mi-am format din timpul masterului un sistem de a privi și înțelege lumea pe care-l păstrez și acum”.

 (foto: roland vacs)

Ciprian State

Ciprian State

Manager Product Marketing în telecomunicații

“Dincolo de fascinația inițială pentru marile întrebări existențiale la care antropologia speram să mă ajute să răspund, aici am învățat să îmi transform instinctul în metodă aplicată de cercetare a lumii din jur. În sensul acesta, decentrarea personală și observația participativă sunt cele mai importante instrumente pe care le-am dobândit aici și care mă ajută să înțeleg, dintr-o perspectivă mai largă, schimbările sociale și identitare pe care noile tehnologii le provoacă în lumea actuală.”

994177_10206557821005936_8605473789825131285_nAndreea Racleș

Doctorandă, Graduate Centre for the Study of Culture, Germania

Nu stiu dacă a fost gândit să aibă un format alternativ sau doar a urmat ritmul comun al celor implicaţi, dar cert e că, pentru mine, masterul de antropologie a fost mai degrabă un forum, un punct de întâlnire al unor tineri de toate vârstele, al unor liber-profesionişti ocupând posturi care mai de care mai diverse, dar care totuşi îşi puneau întrebări asemanatoare în limbi specifice contextului socio-profesional din care proveneau. Pentru mine era prima dată când, deşi într-un cadru de învăţământ instituţionalizat, “predatul” şi “notatul” se întâmplau în situaţii cu grade diferite de formalizare. Unul dintre lucrurile importante pe care le-am luat cu mine e tendinţa de a deconstrui.  Am învăţat acolo (pe strada Povernei sau pe teren în Cacica sau la clubul MŢR) că a deconstrui e mai înţelept şi conduce mai sigur înspre o înţelegere mai fină a lucrurilor decât a căuta cu îndârjire definiţia cea mai acurată. Cred ca odată cu masterul ăsta mi s-a vindecat o parte din handicapul cu care m-am căpătat de-a lungul celorlalţi ani de şcoală în care valori precum rigoarea în procesul de învăţare, stricteţea unor norme sociale şi respectarea ierarhiilor ajung până la urmă să încorseteze simţul critic şi capacitatea de a pune la îndoială.

poza-ma

Irina Savu

Research Training Program in Social Sciences, Universitat Humboldt Berlin și coach de echipă

“Dupa 18 ani pe bancile scolilor romanesti si alti 6 de pauza de la statutul de elev/student in educatia formala, acest master a insemnat pentru mine o gura de aer proaspat si o speranta ca se poate si la noi. 🙂 Departe de orice experienta academica anterioara, mi-a dat ocazia sa traiesc pentru prima data procesul de predare-invatare-evaluare la nivelul  unei formari pe care mi-am dorit-o mereu: non-formala, critica, inclusiva, provocatoare, inspiranta si care te responsabilizeaza social. In cei doi ani m-am indragostit de oameni pe care inainte ii judecam si de lucruri pe care le consideram banale. Mai mult, am inceput sa vad in jurul meu oameni si lucruri pe care nici nu mai stiam ca am fost invatata sa nu le vad. Si asa s-a extins lumea mea. 🙂

Pe de ala parte, am trait filmul deconstructiei celor mai importante valori si principii invatate de la altii si insusite cu mandrie pana atunci: familie, traditie, stat/natiune, spirit romanesc, patrimoniu, proprietate, justitie, progres, civilizatie, cultura si elite, etnicitate, igiena si corp, intimitate. Si asa s-a restrans lumea mea 🙂 Dar, dupa tot acest proces provocator, cand mi se parea ca nu imi mai ramane nimic, ca e prea mult relativism si ca am ramas fara nici un reper, am primit sprijin in a vedea frumusetea lucrurilor asa cum sunt, libere de atasament sau afilieri de orice fel. Lumea era de fapt la fel de mare, doar ca nu mai arata la fel.

Sprijinul a venit din partea profesorilor, care mai departe de profesionalism, pregatire si experienta, m-au cucerit prin faptul ca sunt atat de…umani (oricat de fortat sau tautologic ar suna asta). A fost minunat sa invat de la oameni care te trateaza ca pe un partener de invatare, care impartasesc cu tine experiente si provocari personale, pentru a te sprijini in a intelege ce inseamna sa fii antropolog, sau pur si simplu, un om mai deschis, mai curios si, de ce nu, mai smerit. Multumesc, Vintila Mihailescu, Bogdan Iancu, Monica Stroe, Catalina Tesar, Radu Umbres si Damiana Otoiu! A fost surprinzator sa experimentez faptul ca relatia profesor-student nu se incheie la finalul orei sau la usa clasei, si m-am bucurat nenumarate seri de evenimente tematice interesante, invitati speciali, sau dialog autentic si voie buna la un pahar. 🙂 
Decentrarea antropologica si observatia participativa mi-au facut cadou situatii in care nu mai fusesem niciodata: cositul fanului; tuica de duminica dimineata, pe stomacul gol, cu soarele in cap, la masa cu localnicii unui sat in varf de munte; doua nopti in sala de asteptare din Gara de Nord; 3 ore in frig asteptand apa sfintita la Boboteaza; o dimineata intr-o fabrica de textile; ore de decupat materiale intr-un atelier de croitorie pentru liceeni; ping-pong cu persoane diagnosticate cu schizofrenie intr-un centru de reintegrare psiho-sociala sau concertul Florin Salam. Frumusetea si relevanta acestor experiente consta in cel putin doua lucruri. O data, in faptul ca fiecare experienta a fost un joc al alteritatii, un dans ai carui pasi puteau fi facuti doar in papucii celor cu care interactionam, si care deseori ba imi erau prea largi, ba ma strangeau. Un dans care nu mi-a reusit de fiecare data, pentru ca uneori, pur si simplu, nu-mi puteam scoate papucii mei, inainte de a intra in ai celuilalt. Dar cel putin, am identificat papucii mei favoriti care ma impiedica sa pot participa la dansul altora. 🙂 Apoi, toate aceste situatii au fost alegeri ale mele despre cum pot pune in practica materia de la curs si cum pot testa ce am inteles din ea. 90% din evaluarile din acest master se fac pe baza unor mini proiecte de cercetare, cu parte practica, pe o tema din aria de studiu, la alegerea studentilor. Inclusiv pentru practica de final de an, am avut de ales intre 3 optiuni. Libertatea asta mi-a dat ocazia sa fiu creativa si sa fac lucruri care chiar ma intereseaza. In plus, mi-a dat ocazia sa reflectez la ce situatii noi sunt dispusa sa ma expun. 🙂
Am dobandit rigoarea cercetarii si a unei metodologii care imi ofera instrumente pentru a intelege mai bine oamenii cu care interactionez si pentru analiza calitativ datele de teren cu care lucrez in proiectele mele din educatie si din coaching. Am invatat importanta distinctiei intre ce se intampla, ce vad eu ca se intampla, ce imi notez ca se intampla, cum aleg sa analizez toate acestea, ce imi asum ca influenta in paradigma de interpretare si cum transmit altora toate aceste lucruri. Am avut ocazia sa testez filmul si fotografia ca metode de cercetare, sa vad relevanta si cadoul lor si sa imi redefinesc conceptul de documentare a realitatii, integrand in acest proces o perspectiva mai larga asupra codului de etica pe care il aveam inainte. Multumesc Ileana Szasz!
Am practicat constant ascultarea și deschiderea catre a intelege de ce altcineva face lucrurile altfel decat mine, fara a face judecati de valoare asupra alegerile sale. Acest exercitiu mi-a folosit foarte mult ca antrenament in profesia de coach si, desi nu imi era tocmai nou, a reusit sa scoata la iveala multe arii in care nu excelam in ascultarea fara prejudecata.
Toate aceste lucruri au fost mai usoare, mai interesante si mai placute pentru ca le-am trait cu niste colegi speciali. Mi-am facut prieteni oameni faini, de toate varstele, formarile si profesiile. Am simtit acesti 2 ani ca pe un workshop alternativ, de lunga durata, cu reprize repetate de: incubatoare de idei, proiecte de echipa, studiu in biblioteca, scoala de vara, teambuilding, festival de film, sesiuni de conferinta, aniversari, cadouri, teren colectiv, emotii si lacrimi, probe de foc si sprijin la nevoie, feedback pe lucrari, gafe de teren si ras in hohote, schimb si intersectii de idei, mancaruri, haine, muzici, pisici si drumuri.”
Advertisements

One thought on “Profiluri de absolvenți

  1. […] “Am făcut Masterul de Antropologie la mai bine de 8 ani după ce terminasem o facultate care nu-mi oferise mai nimic. Pentru prima oară, am avut sentimentul că învăț ceva pentru mine și nu urmez o programă oarecare. Cu puține excepții nu m-am dus niciodată la școală ca să bifez prezențe.” mai multe (dar nu f multe) despre masterul de antropologie pe care l-am terminat in 2008? spun aici […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Advertisements
%d bloggers like this: